Localitatea Sâmbata de Sus
Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Despre Sambata de Sus
Sambata de Sus este situata la numai 30 Km. de municipiul Fagaras, foarte accesibila din punct de vedere al drumului.
Punctul central de atractie in Sambata de Sus este Manastirea Brancoveanu, care imbina armonios vechiul cu noul, istoria cu vremurile contemporane. Pe langa vizita la manastire noi va recomandam si binecunoscuta herghelie de la Sambata de Jos.
Desi vizitata de multi turisti, zona Sambata de Sus este inca, o oaza de liniste.
Manastirea Sambata
Pe soseaua Brasov-Fagaras-Sibiu, in dreptul comunei Voila, satul
Sambata de Sus, o deviere de 15 km spre sud ne conduce spre locasul
monahal ctitorit de domnitorul muntean Constantin Brancoveanu, in anul
1696.
Mânăstirea este situată la poalele munţilor Făgăraş într-un cadru
natural deosebit. Se poate considera pe bună dreptate că ne aflăm
"pe-un picor de plai pe-o gură de rai" în preajma sa. Aer curat şi
proaspăt, linişte întreruptă doar de ciripitul păsărelelor sau de
glasul celor dimprejur. Izvoare repezi de munte, păduri cu arbori
multiseculari contribuie la crearea unei atmosfere de basm în oricare
dintre cele patru anotimpuri.
După cum este şi firesc, nici în curtea ce înconjoară mânăstirea nu
lipsesc peisaje deosebite, intrarea făcându-se pe o alee marginită de
flori, iar curtea din spate adăposteşte păstrăvăria şi cele două case
de oaspeţi. Primăvara, vara şi la începutul toamnei florile produc un
peisaj ce încântă realmente privirea.
Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus
Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş,
mânăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire
sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc
în acest locaş sfânt.
Poporul român, care s-a născut creştin, are prin Mânăstirea
Brâncoveanu, ca şi prin celelalte, peste 250 mânăstiri ortodoxe din
România, cea mai trainică punte de legătură a tuturor românilor, de-o
parte şi de alta a Carpaţilor.
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la
începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre
existenţa mânăstirii 
prin menţionarea unor călugări de aici în diferite
acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când
satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda
Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a
construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil
pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului
1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti
(1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mânăstire.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de
atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat
însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a
românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţi
onalizarea lor. Pentru
întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării,
apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683),
domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea
mânăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o
mânăstire mai mare cu viaţă de obşte (călugări care trăiesc, muncesc şi
se roagă împreună), spre a da mărturie în
Obiective turistice în Sâmbata de Sus
Castelul Brancovenesc
Ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus este alcătuit din palatul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Grigore Brâncoveanu, puternic modificat în perioada recentă, şi din poarta de piatră de acces în incintă, care păstrează piese bogat decorate ale ansamblului edificat de Constantin Brâncoveanu.
În subsolul palatului se pot identifica vechile pivniţe brâncoveneşti: plan pătrat, alcătuit din patru încăperi acoperite cu calote pe pandantivi susţinute de arcuri care se întâlnesc într-un stâlp masiv central, ca la Mogoşoaia şi Potlogi.
Manastirea Brancoveanu
Ctitoria brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, stă adăpostită astăzi, ca şi odinioară, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munţilor Făgăraş, acolo unde lanţul lor se întrerupe parcă într-o uriaşă `poartă de trecere către fraţii de dincolo de munţi`.
Descifrând cu pasul străbunele poteci dacice, daco-romane şi apoi româneşti, pe unde înaintaşii noştri şi-au trecut turmele, durerile şi bucuriile câte vor fi fost, de o parte şi de alta a Carpaţilor, poate chiar prin această mare trecătoare vor fi venit meşterii pe care Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu i-a chemat să înalţe cunoscuta biserică din Făgăraş odată cu vestita ctitorie de la Sâmbăta de Sus, în vecinătatea palatului unde plănuise să se retragă cu întreaga familie. Tot pe aici au trecut călugării aducând cărţi tipărite în Ţara Românească, când românii din această parte a Carpaţilor erau forţaţi să-şi părăsească legea strămoşească.
Chilia Părintelui Arsenie Boca
Chilia parintelui se afla in muntii Fagaras, pe Valea Sambetei, aproape de Cabana Sambata. Chilia parintelui a ramas pana astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga, pun o floare sau aprind o lumanare.
Cabana Valea Sâmbetei
Situata in partea estica a Muntilor Fagaras, Alpii Transilvaniei, la 1400 m altitudine, Cabana Valea Simbetei este una din principalele porti de intrare in masiv, atit pentru parcurgerea crestei Fagarasilor, dar si ca punct de plecare catre cel mai inalt virf din tara noastra, Moldoveanu-2545 m, situat la 5 ore de mers.
Accesul la cabana se face din DN1 din satul Simbata de Jos, urmind drumul care duce la Manastirea Brincoveanu, drum asfaltat, iar de aici 4 km de drum forestier urmat de o poteca turistica usoara.
In total 3 ore, de la Manastirea Brincoveanu si pina la Cabana. Marcajul este triunghi rosu, iar poteca este pe malul piriului Valea Simbetei.
Din creasta principala, cel mai recomandat traseu de acces este prin Fereastra Mare a Simbetei, cu o durata de 1 ora si 30 minute, marcaj triunghi rosu.
Activități de agrement în Sâmbata de Sus
Aventura Parc Dragus
Când ai fost provocat ultima dată la distracţie şi aventură?
Oricare ar fi răspunsul, o invitaţie în plus e, cu siguranţă, binevenită!
Aventura Parc Draguş te asteaptă să te recreezi în mijlocul naturii, să faci mişcare şi să experimentezi senzatii tari. . . La înălţime!
Trasee de aventura de dificultate progresiva, tiroliene, panou escaladă pentru copii şi adulţi, mini golf, tir cu arcul, cu arma cu lunetă sau cu pistolul si Paintball.
Nou! drumetii montane.
Înarmeaza-te cu doza necesară de curaj, ia-ţi prietenii cu tine şi răspunde provocărilor la Aventura Parc Draguş! Langa Mănăstirea Sâmbăta, imediat dupa pârtia de schi.
Va asteptam cu drag!
- Date de contact:
- Nume: Cota Mihai
- Telefon: 0729 228 228
- Email: aventura.dragus@gmail.com
- Web: www.aventura-dragus.ro
Herghelia
Herghelia de la Sâmbăta de Jos a fost fondată în 1874, iar caii din rasa Lipițan provin de la Herghelia Lipițan din Slovenia unde procesul de selecție pentru această rasă a început din 1580. În 1913 în preajma izbucnirii războiului mondial, herghelia Sâmbăta de Jos a fost mutată definitiv, (322 capete) la Babolna în Ungaria.
- Date de contact:
- Nume: Dragan Cosmin
- Telefon: 0372.701.756
- Email: herghelie@brasov.rosilva.ro
