Despre Murfatlar

Localitatea Murfatlar

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Murfatlar

Murfatlar (între 1924-1965 și 1980-2007 Basarabi) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, din localitatea componentă Murfatlar (reședința), și din satul Siminoc. În anul 2011, Murfatlar avea o populație de 9.714 locuitori.

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 6.925,075 ha, iar activitatea sa economică se bazează în principal pe comerţ, fiind urmată de celelalte ramuri: transport, servicii, agricultură, industrie şi construcţii.

Turismul în oraşul Murfatlar se doreşte a fi o componentă importantă a vieţii social-economice, având ca axă principală obiective cultural istorice recunoscute şi ocrotite de lege. Aici se află una dintre cele 13 destinaţii turistice religioase principale din ţară: complexul monahal rupestru de la Murfatlar, unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din România, considerat a fi de o inestimabilă valoare şi datorită inscripţiilor cu caractere gotice, germanice, greceşti şi slavone din interior.

Printre obiectivele turistice ale oraşului Murfatlar se numără şi rezervaţia naturală “Fântăniţa” în cadrul căreia există şi popasul cu acelaşi nume. De asemenea, acest oraş este renumit în întreaga ţară şi peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Astfel, un alt punct de atracţie al oraşului îl reprezintă crama şi complexul de vinificaţie SC „Murfatlar România” SA., cel mai important producător de vin din România.

Situat la vest de municipiul Constanţa, la o distanţă de 18 km, oraşul Murfatlar are în componenţa sa localitatea Murfatlar şi satul Siminoc.

Descriere

La aproximativ jumătatea distanţei nord-sud a Dobrogei, pe calea ferată ce leagă Constanţa de Cernavodă se află aşezată localitatea Murfatlar. Oraşul Murfatlar are în componenţă şi satul Siminoc situat la 6 km vest de oraş, pe drumul comunal DC 27.

Teritoriul localităţii este situat pe platforma dobrogeană prebalcanică, relieful fiind din versanţi cu pante line ale unor confluenţe de văi. În localitatea Murfatlar converg văile Seacă, Basarabi, Şerpelea şi a Siminocului, toate afluente Canalului, cu lucrări de amenajare pe cursul inferior şi în zona confluenţelor. Sunt prezente trei forme de relief distincte: dealuri 80- 130 m (Maltezeanu), ghermea (movile) 15-80 m (Siminoc), văi (Carasu, Siminoc, Şerpelea).

Teritoriul administrativ al oraşului are o formă neregulată, cu suprafaţa de 6.925,075 ha şi lungimea conturului de 50.993,21 m conform măsurătorilor efectuate la bornarea acestuia din 1994.

Teritoriul se învecinează: la nord – comuna Poarta Albă, la est – comuna Valu lui Traian, la sud – comunele Mereni şi Ciocârlia, la vest – oraşul Medgidia.

Climatul localităţii se înscrie în cel al Dobrogei centrale caracterizat prin continentalism, cu oscilaţii diurne şi anuale mari ale temperaturii aerului, cantităţide precipitaţii reduse. Vecinătatea relativă a mării influenţează asupra circulaţiei maselor de aer.

Se consemnează ca fenomen specific caracterul torenţial frecvent al ploilor, având ca efect inundaţiile. De aceea, trebuie să se ţină seama la amplasarea construcţiilor, de dimensionarea canalizării pluviale, a rigolelor. Localitatea Murfatlar beneficiază de un climat plăcut, determinat de aşezarea geografică şi de relief.

Transport naval

Circulaţia navală pentru oraşul Murfatlar se rezumă la curse ocazionale pentru produse balastiere, fier vechi şi cereale. Dar acestea nu acoperă capacitatea portului de 0,7 milioane t/an. Din anul 1997, în portul Basarabi a fost înfiinţată Zona Liberă Basarabi, care este situată în Complexul Portuar Basarabi, Dunăre-Marea Neagră şi cuprinde o suprafaţă de 10,7 ha teren (din care 7,6 ha teritorii portuare). Zona liberă Basarabi pune la dispoziţia investitorilor străini toate facilităţile specifice acestora. Firmele cu activitate în Zona Liberă pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:

– activităţi industriale şi de procesare;

– depozitări mărfuri magazii şi de platforme descoperite;

– activităţi comerciale, industriale etc.

erspective turistice:

Pentru turişti, oraşul Murfatlar poate oferi o zi agreabilă în următoarea variantă propusă:

Croazieră cu vaporaşul pe Canalul Dunăre Marea Neagră, cu escală ladebarcader şi o excursie pe ruta Constanţa – Adamclisi; (turism itinerar)

Vizitarea Complexului rupestru;

Degustare de vinuri la Staţiunea de cercetare şi dezvoltare vini-viticolă sau la Complexul de vinificaţie „Murfatlar România”;

Vizitarea complexului de producţie a vinului, al Muzeului vinului din cadrulSC „Murfatlar România” SA;

Degustare de vinuri la Punctul turistic;

Vizitarea parcului dentrologic şi a Rezervaţiei naturale „Fantâniţa” Murfatlar;

Seara dobrogeană la Popasul Fântâniţa cuprinzând: masa tradiţională şispectacol folcloric oferit de ansamblul Junii Murfatlarului al Casei de Cultură a oraşului Murfatlar.

Obiective turistice în Murfatlar

Biserica Nasterea Maicii Domnului

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” a fost ctitorita in anul 1906, cand neamul romanesc sarbatorea 40 de ani de domnie a Majestatii Sale Carol I al Romaniei si alipirea Dobrogei la tara mama in urma Razboiului de Independenta din anul 1877. Constructia bisericii a inceput in 1903. Aceasta a fost construita din piatra, cu turle inalte, respectand planul arhitectului D. Banescu. S-a lucrat timp de 3 ani, astfel ca in vara anului 1906 a fost finalizata. In prezent, biserica este introdusa pe lista monumentelor istorice. Aceasta este construita in forma de corabie, simbolizand Arca lui Noe, care a salvat omenirea de la potop. Hramul bisericii este sarbatorit pe 8 Septembrie, in ziua nasterii Sfintei Marii.

Lacul de creta

Lacul de creta, situat la iesirea din Murfatlar, judetul Constanta, uimeste prin peisajul captivant si de-a dreptul fermecator. Lacul se numara printre atractiile mai putin cunoscute ale Dobrogei, insa cei care il cunosc ii apreciaza frumusetea. Pentru a-l admira in toata splendoarea sa, va trebui sa treceti podul peste Canalul Dunare-Marea Neagra si sa mergeti in jur de 1 kilometru pe un drum neasfaltat. Lacul, pe fundul carierei de var si creta, impresioneaza prin apa extrem de limpede, de culoarea turcoazului. Zona este fermacatoare, frumoasa si salbatica. Valoarea peisagistica a zonei reuseste sa faca din rezervatie un important punct de atractie.

Rezervatia Naturală Făntânița

Rezervatia naturala Fantanita Murflatar a fost declarata arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a iucn, prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Se intinde pe o suprafata de 82.74 ha si adaposteste pe teritoriul sau specii rare, care se gasesc fie numai in Dobrogea, fie numai in partea de sud a tarii. Denumirea rezervatiei vine de la numele unui izvor din padure, fiind de altfel o arie naturala strabatuta de multe paraie. Incepand din 1962, este ocrotita de lege. Fauna este specifica zonelor aride, iar elementele floristice intalnite aici sunt specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteraneene sau celor eurasiatice. Flora este constituita din vegetatie forestiera, tufarisuri si specii ierboase ponto-sarmatice. Cai de acces: Drumul national (DN3) Constanta – Valu lui Traian – Murfatlar, la iesire din oras spre satul Ciocarlia (urmand DN3), pe partea stanga a drumului se afla rezervatia

Bisericutele Rupestre

In apropierea orasului Murfatlar se afla Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, ansamblu rupestru din sase bisericute, cateva incaperi, galerii si morminte crestine, toate cioplite in masivul de creta. Cele mai valoroase indicatii cronologice le ofera inscriptia slava veche din anul 6500 e.n. Si grafitul in limba greaca incizat in anul 982 e.n. Complexul de Bisericute Rupestre este un sit arheologic si un complex rupestru deosebit de important pentru istoria crestinismului de pe teritoriul tarii noastre. Se crede ca Ansamblul Rupestru de la Murfatlar adaposteste prima biserica si primele chilii ale unei manastiri, de pe teritoriul Romaniei. Din suprafata de aproape 3 hectare, doar o treime a fost acoperita printr-o constructie de beton armat, cu aspect vag de catedrala si cu acoperisul in trepte, ridicat in anii 70. Lipsa fondurilor, dar poate si lipsa interesului din partea oficialitatilor comuniste pentru un monument crestin, au contribuit la distrugerea treptata a bisericutelor de la Murfatlar. Deocamdata, interiorul Ansamblului Rupestru Murfatlar nu este deschis pentru vizite publicului larg.

Conacul Mihail Kogalniceanu

Printre obiectivele turistice ale orasului Murfatlar se afla Conacul lui Mihail Kogalniceanu. Acesta dateaza de la sf. Sec. XIX – inc. Sec. XX. In fosta proprietate a omului politic Mihail Kogalniceanu functioneaza astazi o gradinita, dar asta nu te impiedica sa admiri frumusetea cladirii construite la sfarsitul secolului al nouasprezecelea. Conacul a fost declarat monument istoric si face parte din ansamblurile de arta si monumentele ce puncteaza evenimente insemnate din istoria orasului. Constructia de la 1885 este inconjurata de un parc in care se mai afla postamentul unei troite ridicate in 1943 in memoria celor cazuti pe front.

Monumentul de la Straja

Situat la 9 km de Murfatlar, in zona fostului sat Straja (ras de fata pamantului de comunisti pentru a face loc traseului Canal – Dunare Marea Neagra), monumentul este inaltat pe un soclu din beton de aproape 10 metri, cu 12 coloane, avand cca. 20 de metri inaltime si este lucrat din otel inoxidabil. Fara soclu, statuia are 38 de metri, cu tot cu soclu insumand 50 de m inaltime, fiind pe locul doi in lume dupa Statuia Libertatii. Pavel Bucur, artistul plastic, autorul acestui obelisc inaugurat in primavara anului 1988, spune despre creatia lui: „Este un inger alb, un inger al libertatii, in sensul in care omul, cand il vede, sa se simta si el legat de natura, de cer, sa simta ca zboara, pentru ca toti dorim sa ajungem in cer’’.

Crama Familia Vladoi

Povestea noastra cu parfum de struguri se contureaza in anul 1924, atunci cand bunicul Niculae, impreuna cu alte familii din zona Dragasanilor, a intemeiat asezarea Siminoc, un sat aflat la aproximativ 20 de kilometri de Constanta.
Viticultor pasionat, Niculae Vladoi a adus cu el pasiunea pentru vita si vin, infiintand pe meleagurile Siminocului prima plantatie de vie cu soiuri hibride si nobile, aduse din zona Dragasanilor. Chiar daca mare parte din podgorie a fost confiscata in anii socialismului, pasiunea a mers mai departe, chiar daca s-a rezumat la mica vie din curtea casei.
Dupa 1989, familia a redobandit mostenirea bunicilor: o vie de aproape 19 ha, imbatranita si vlaguita, pe care, incepand cu 1995, o va vinifica in crama proprie. In 2005, familia Vladoi decide inlocuirea totala a butasilor existenti cu soiuri care au o capacitate mai mare de acumulare a zaharurilor si a aromelor, in detrimentul cantitatii.
Proiectul de modernizare a cramei proprii a fost aprobat in 2009. El a presupus implementarea unui sistem de irigare prin picurare, alimentat prin forarea unui put, precum si achizitia unui tractor viticol cu utilajele aferente. Finantarea obtinuta in urma aprobarii proiectelor de modernizare a dus la crearea unei plantatii tinere, cu soiuri superioare, valorificate prin vinificatoare din inox, fermentare controlata, presa pneumatica si alte utilaje necesare obtinerii unui vin de calitate.
Astfel, a luat nastere o crama moderna la Siminoc, care valorifica doar strugurii produsi in plantatia proprie, ducand la obtinerea unui vin premium sub brandul “Familia Vladoi”.