Adulți
-
2
+

Copii
-
0
+

Localitatea Lupeni

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Lupeni

Primele marturii ale existentei oamenilor pe aceste meleaguri dateaza din perioada Oranduirii Comunei Primitive, fapt dovedit de descoperirile din pestera din dealul Straja-Lupeni, unde s-au gasit obiecte vechi de ceramica.

Lupeniul s-a format in urma unor migrari intense ale populatiei venite de pe Valea Streiului, Tara Hategului, pentru bogatele pasuni si fanete care se gaseau in zona. Locuitorii din satul Valea Lupului sunt aceia despre care se crede ca au intemeiat localitatea Lupeni.

Localitatea Lupeni este situata intr-un cadru deosebit de pitoresc, cu varful Straja, Mutu si Negri spre sud si ramificatiile masivului Retezat spre nord: Zanoaga, Dupa Piatra, Oboroca, Scorusu, Dealu Mare. Culmea Dupa Piatra dispune de o poiana cu narcise, precum si de o zona stancoasa propice practicarii alpinismului sportiv.

In Muntii Valcan exista rezervatii de castani comestibili.  Aceste zone, ca si padurile de protectie invecinate, nu sunt exploatabile si sunt supuse regimului de ocrotire adecvat de statutul de rezervatie stiintifica. Padurea seculara de fag (190 de ani) de pe platoul Gornovita este, de asemenea, rezervatie stiintifica de seminte;  O mentiune speciala pentru ocrotirea naturii o merita Scocul Jiului de Vest, culmea Oslea si rama calcaroasa din sud, unde se dezvolta, alaturi de alte plante, floarea de colt si ghintura, care sunt plante rare, ocrotite de lege.

Obiective turistice în Lupeni

Schitul Straja

Pe langa atractia turistica de care se bucura, masivul Straja este renumit si pentru incarcatura istorica si religioasa a locului. De altfel, denumirea de Straja are semnificatie istorica. In acest loc, in Primul Razboi Mondial, au murit peste 800 de soldati, o parte din ei fiind inmormantati in cimitirul eroilor din Lupeni.
La Cabana Montana in anul 1996 s-a aprins intr-o seara lumina intr-o incapere, becul s-a ars, iar flama facuta de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turisti, insa la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce aparand pe un alt bec - acest bec poate fi vazut la schitul Straja. Cel de-al doilea bec a fost dus la Staretul Manastirii Lainici, care a spus ca in acele locuri sunt oameni care au murit in primul razboi mondial si nu sunt ingropati crestineste. Aşa s-a hotărât ridicarea Crucii Eroilor, in memoria eroilor neamului.
Imediat dupa construirea crucii, s-a luat hotărârea de a se ridica un schit langa Cruce, care sa aduca piosenie locului.
Locul viitorului schit a fost sfintit in data de 21 mai 1999, de sarbatoarea Sfintii Constantin si Elena. Tot in acelasi an, in luna august, chiar de eclipsa totala de soare a fost sfintit si clopotul. Ca un simbol ce pare rupt din vechile povestiri romanesti, cum ca o cladire ce ii este inchinata lui Dumnezeu cere un sacrificiu suprem, in momentul amplasarii schitului un oier a venit si a spus ca pe acel loc a murit Constantinescu (un oier cunoscut al zonei).
Biserica este din lemn, cu fundatie de beton si este in forma de nava. Are o lungime de aproximativ 10 metri si o latime de 7,5 metri, cu spatial impartit in naos si sfantul altar. Pridvorul este deschis, de jur imprejur fiind delimitat cu lemn, inalt de 105 centimetri. Altarul are o doua ferestre ce lumineaza incaperea, catapeteasma este din lemn unde au fost sculptate Cina cea de Taina, Ingeri, Maica Domnului si Sfintii Apostoli. Deoarece la ridicarea Schitului Straja au muncit in mare parte mineri, langa catapeteasma in partea nordica este sculptata in marime naturala Sfanta Mucenita Varvara, ocrotitoarea minerilor. Schitul detine si un balcon pentru cor, sustinut de 4 stalpi grosi de lemn sculptat, acesta aflandu-se in partea de vest a naosului. Tot in aceasta parte se afla si o cruce mare din lemn sculptat care se inalta pana la balconul corului. In turla bisericii se gaseste si clopotnita. Din anul 2006 intrarea in Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe peretii caruia este pictat in intregime Calendarul Bisericesc si scene din Vechiul si Noul Testament. În fiecare an, în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, are loc în Straja ``Drumul Crucii``.
Vizitarea Schitului Straja te invaluie intr-o incarcatura emotionala pozitiva ce va dainui peste caldura sufletului celui care viziteaza si cu siguranta vei mai dori sa revii pe aceste meleaguri.
De la Pensiunea Retezat sunt 27 km până la Schitul Straja. Drumul se parcurge în circa 40-50 minute.

Ursul Baloo

Turiştii care vin în staţiunea Straja au parte de o întâlnire de excepţie cu cel mai iubit locatar al staţiunii, ursul Baloo.
Povestea ursului Baloo începe în anul 2000, pe vremea când, fiind doar un pui, a fost găsit de vânători în pădurile Parângului, în zona Polatişte. Ursuleţul a fost adus în oraş şi a stat în gazdă la mai multe familii, care l-au îngrijit şi l-au îndrăgit. Cum acesta creştea însă ca în poveştile cu Făt Frumos, într-o zi cât alţii într-un an, în scurt timp el nu a mai putut fi găzduit într-un aparatament de bloc. Ursuleţul a fost adoptat de omul de afaceri Emil Părău, nu doar un investitor de excepţie în turismul din Valea Jiului, dar şi un om cu inimă mare, şi adus la Straja. A fost botezat cu cel mai cunsocut nume pe care-l au urşii din întreaga lume, Baloo, după celebrul personaj animat din “Cartea Junglei”.
Ursul Baloo a făcut “casă bună” la Straja, timp de câţiva ani, cu Bambi, o frumoasă căprioară. În scurt timp, “familia” zoologică avea să crească cu alţi trei pui de urşi: Martinel, Martinica şi Cenuşăreasa. Cu toţii bucurându-se de atenta îngrijire a lui Ecsi Domokos, el însuşi o legendă vie a staţiunii Straja. Acesta îşi aminteşte că, în primul lui an la Straja, ursul Baloo a mâncat 80 de kilograme de miere şi a băut 700 de litri de lapte.
Cei care vin de mai mulţi ani la Straja îşi amintesc şi acum de vremurile în care gaşca de ursuleţi, simpatici şi jucăuşi, umblau liberi prin staţiune, făcând o mulţime de năzbâtii spre deliciul turiştilor care, după ce treceau de clipa sperieturii, puneau repede mâna pe camerele de fotografiat pentru a-i imortaliza. Despre Baloo se spune că şi-a intrat rapid în starea de vedetă, învăţând ce şi cum să facă pentru a sta aşa cum trebuie la fotograf.
În fiecare an, în luna februarie are loc Cupa Baloo la schi, eveniment dedicat copiilor. Sute de turişti, dar şi foarte mulţi localnici care s-au obişnuit cu prezenţa în Straja a simpaticului “Cetăţean de onoare” vin să-l viziteze, să-l fotografieze şi să-i cânte, cu drag, “La mulţi ani”. În cinstea lui Baloo, se pregătește o festivitate aparte, cu un concurs de schi pentru copii, toți participanții fiind premiați. Apoi, toată lumea merge la Baloo, care primește un tort din fructe și miere.
Deşi a ajuns la vârsta la care urşilor nu prea le mai arde de joacă, Baloo îşi păstrează, de dragul vizitatorilor săi, dar mai ales de dragul copiilor, pofta de distracţie. La urma urmei, asta fac vedetele. Iar Baloo e cu adevărat vedeta staţiunii Straja.

Poze imprejurimi Lupeni

Lupeni Lupeni Lupeni Lupeni

Vezi toate unitatile de cazare din Lupeni