Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Situat in campia Baraganului, Fetestiul a fost atestat pentru prima data ca asezare in anul 1528, mai intai ca targ de cereale si animale, iar mai tarziu ca centru de schimb si nod de transporturi.
Municipiul Fetesti este situat in sud-estul Romaniei, in judetul Ialomita, intre capitala tarii – Bucuresti – si Constanta, cel mai mare port al Marii Negre. in Europa, orasul Fetesti se afla pe cursul inferior al Dunarii (sud-estul Europei Centrale), fluviu care formeaza impreuna cu Rinul si cu canalele pe care le completeaza (Dunare-Main-Rin, Dunare-Marea Neagra) cea mai importanta artera navigabila europeana (Marea Neagra-Marea Nordului). Asezarea a fost mentionata pentru prima data in anul 1528, intr-un document emis de domnul tarii Romanesti, Radu de la Afumati. La inceput, era doar un targ de cereale si de animale. Treptat, s-a dezvoltat, a devenit comuna in 1965, a fost declarat oras, iar 30 de ani mai tarziu, in 1995, a primit statutul de municipiu. Se zice ca, in trecut, ciobanii, imprastiati prin Campia Baraganului, veneau in acest sat sa-si caute fete pentru insuratoare. De la «satul cu fete», cautat de ciobanii baraganeni, a ramas numele Fetesti. Batranii mai povestesc ca pamanturile din jurul Fetestiului apartineau boierului Dudescu care avea o fata. La casatoria ei, i-ar fi dat ca zestre jumatate din mosie. Pe mosia fetei, a luat nastere un sat. De la numele de «mosia fetei» sau «satul fetei», asa cum se obisnuia sa se spuna atunci, se zice ca deriva denumirea de Fetesti. Tot batranii mai spun ca exista, in zona, o movila denumita «dealul cu fete». Acolo, se aprindea focul pentru a semnala locuitorilor din aceasta parte a Baraganului o iminenta invazie turceasca. Atunci, fetele se ascundeau in sirele de paie. Semnalul luminos era vizibil in departare. Astazi, locatia nu mai exista.
Informatiile referitoare la istoria locala sunt: in primul rand, actul de atestare documentara a localitatii, iar in al doilea rand, este hrisovul din 21 aprilie 1528, care face cunoscuta starea orasului si a mosiei Fetesti la acea vreme. Aservirea sa marilor feudali era in faza avansata, din moment ce documentul informeaza ca mare parte din sat se afla in mana marelui boier. Intinderea mosiei Fetesti este greu de stabilit, deoacere nu este precizata in niciun document.
Interesul stapanirii feudale pentru mosiile din zona era determinat de bogatia care exista: campul intins, balta si satele mari. De-a lungul anilor, s-au desfasurat dispute intre marii proprietari, manastire si boieri in tranformarea taranilor liberi in tarani dependenti. Satul Fetesti este inrobit cu totul la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Marile evenimente care au marcat secolul al XIX-lea determina transformari profunde in istoria Fetestiului. Astfel, ocupatia ruseasca din perioada 1829-1832 va impune un sacrificiu material fetestenilor. Obligatiile sporite ale locuitorilor din zona au creat nemultumiri care au dus la fuga mai multor familii peste Dunare. Modificari mai importante, in zona, s-au produs odata cu secularizarea mosiei Fetesti si aplicarea reformei agrare din 15 august 1864. Valoarea reformei este de necontestat, a rezolvat problema agrara, fenomen ce interesa aproape intreaga societate romaneasca.
