Obiective turistice în Dobârlău

Mănăsirea Mărcuș

Inceput in 1991, complexul monahal cuprinde : o biserica, altar de vara, chilii.
Complexul monahal adaposteste si un orfelinat , asezamant al micilor orfane, numit Asociatia de Binefacere Sfanta Iustina.
duhovnicul manastirii:
Aici slujeste parintele ieromonah NIL, venit la Manastirea Marcus din toamna anului 1995, de la Manastirea Cozia. Slujbele si rugaciunile sale sunt apreciate de catre credinciosii din judet si din tara. Foarte multi si-au rezolvat problemele de sanatate si au gasit alinare sufleteasca si rezolvare a problemelor duhovnicesti cu ajutorul rugaciunilor parintelui Nil.
Adresa: manastirea marcus sat. Marcus cod. 4012 com. Dobarlau, jud. Covasna tel.:0267.375.651 e-mail :

Rezervația de zimbri Vama Buzăului

Comuna Vama Buzăului
Comuna Vama Buzăului, situată la 45 km de Brașov, are în componență satele Vama Buzăului totală de 156,63 km˛ și fiind străbătută de DC49A. În nord este mărginită de Depresiunea Întorsura Buzăului și orașul Întorsura Buzăului, în est se găsesc Munții Siriului iar în sud-vest comuna este străjuită de lanțul montan de Masivul Ciucaș.
Istoria scrisă a zonei a început în anul 1211, când regele Ungariei Andrei al II-lea a oferit Țara Bârsei Ordinului Cavalerilor Teutoni pentru paza trecătorilor. În această perioadă și în tot evul mediu, zona numită „Tabla Buții”, situată în apropierea izvorului Buzăului, a constituit poarta de sud-est a Ardealului cu Muntenia. Localitatea Vama Buzăului a luat ființă în jurul anului 1700, denumirea localității provenind de la punctul vamal ce se afla în zona izvoarelor râului Buzău, pe trecătoarea dintre Transilvania și Țara Românească.
În secolul al XIX-lea, în această zonă, denumită Țara Buzaielor, s-au două comune, Întorsura și Vama. Mai târziu, toate așezările din Buzaie au comuna colectivă Buzăul Ardelean, care, după 1926, a trecut în componența județului Brașov. Acrișul și Vama au fost localități românești, care, după 1926, au primit autonomie locală.
Cu un total de 3220 locuitori și o densitate de 20,56 loc./ km˛, comuna numără 1012 gospodării și 1073 locuințe. Majoritatea populației este axată pe dezvoltarea agriculturii, înființarea de ferme mici, prelucrarea lemnului, dar și pe înființarea și gestionarea pensiunilor turistice și agroturistice.
Așezarea pitorească și hărnicia locuitorilor sunt atribute propice dezvoltării turismului rural și, totodată, promovării produsele naturale. Aici mâncărurile tradiționale sunt puse la loc de cinste, mai ales cele gătite cu brânză, produs cu sortimente variate și recunoscute la nivel național, cu precădere cașul, telemeaua și brânza de burduf (de stână). În Vama Buzăului se desfășoară târguri de produse tradiționale, concursuri meșteșugărești și spectacole folclorice, iar spiritul local este menținut viu și tânăr prin evenimente precum Fiii Satului sau Festivalul Gospodarul. Iarna, în luna decembrie a fiecărui an, se organizează spectacolul Colinde la Vama Buzăului, eveniment cu ocazia căruia localnicii, de la mic la mare, împărtășesc comunității spiritul sărbătorilor. Localitatea Vama Buzăului reprezintă, în cadrul conceptului de dezvoltare și promovare a turismului la nivelul județului Brașov, cea mai propice zonă din județ pentru dezvoltarea eco-turismului și a produselor ecologice, la modul general, dar și fiindcă zona include o largă paletă de valori naturale, culturale și istorice.
Începând cu anul 2007, ca urmare a unui proces consultativ, cu o largă participare a factorilor interesați din Vama Buz?ului, s-a decis înființarea Rezervației Naturale „Valea Zimbrilor”, în vederea conservării zimbrului în arealul său natural, asigurării unui mediu sănătos și a bunăstării pentru comunitățile din microregiunea Țara Buzaielor, zonă care se identifică cu mai multe comunități locale.
centrul DE informare turistică vama BUZăului
Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului își propune să asigure legătura indispensabilă a zonei cu turiștii, contribuind astfel la informarea cât mai obiectivă și completă a acestora. În cadrul acestui centru, puteți găsi informațiile necesare oricărui turist care își dorește o experiență autentică în zonă, adică o scurtă descriere a zonei, obiectivele de vizitat, evenimentele desfășurate pe plan local, hărți, trasee, precum și informații legate de posibilitățile de cazare și transport. Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului este, atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru cei străini, locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea acestei zone a țării.
Adresă: Comuna Vama Buzăului, sat Acriș, nr. 93
Telefon: 0374.023.801 primaria VAMA buzaului 0268.288.505

Vizitați Rezervatia Naturală „Valea Zimbrilor”!
În rezervație nu se poate intra cu mașina sau bicicleta, pentru a asigura animalelor mediul natural, cu factori externi agresivi cât mai puțini, și liniștea specifică zonei. Cerbi și căprioare împart același areal cu legendarul animal, protejat în toată Europa. Vizitatorii și turiștii pasionați de recreere pot profita de bănci și foișoare la umbră, iar cei mici de spații de joacă. Rezervatia pune la diposzitie turistilor o parcare fara plata. În parc se vor aduga reni si pauni.



Program de vizitare pe timpe de vara (aprilie-septembrie) 0900-20.00
Pe timp de iarna 09.00-18.00
Rezervatia are program in fiecare zi, de Luni pana Dumnica, inclusiv in sarrbatorile legale.
Nu este necseara o rezervare in prealiabil!
Pentru grupuri, la fiecare 10 persoane 2 au gratuitate(copil, adult)
Accesul in rezervatie: adulti 10 lei, copii 5 luni
Telefon contact Centrul de Informare Turistica 0374 020 014 sau 0751 30 95 40

Muzeul Etnografic Maria

Nu departe de municipiul Sfântu Gheorghe, în localitatea Dobârlău, se află Muzeul etnografic „Maria”. E muzeul lui Viorel Luca sau moş Luca, cum îi spuneau localnicii, care a adunat aici peste 8.000 de obiecte vechi. Ca să facă acest muzeu, moş Luca a fost în stare să-şi lase casa neterminată, să ia bani cu împrumut şi chiar să-şi vândă animale din gospodărie.
Moş Luca nu mai trăieşte, dar familia lui îi duce mai departe visul, acela de a păstra obiecte străvechi pentru generaţiile viitoare.
poster
„Doamne, cât şi-a mai dorit el muzeul ăsta, foarte mult şi l-a dorit. Se ducea şi căuta la fiecare om din sat să găsească lucruri vechi şi frumoase, să le adune, să le puie el, să le rânduiască. Asta i-a fost visul, să lase ceva în urma lui, pentru copii, să lase ceva pentru comuna asta. Ce s-a mai zbătut, Doamne, ce s-a mai zbătut”, spune soţia acestuia, Melania.
În muzeul lui moş Luca se găsesc de toate, de la degetare până la opinci, căruţe, lăzi de zestre, instrumente muzicale, războaie de ţesut, piepteni de descâlcit câlţi, o piuă din anul 1700, un darac de lână, uniforme militare, arme, gramofoane, televizoare cu lămpi, clopote, lămpi cu gaz şi multe alte lucruri prăfuite şi poleite de timp. O parte le-a adăpostit în casa bătrânească moştenită de la părinţi, altele sunt expuse în curte, în şoproane, ori pe pereţii unor magazii din lemn construite special pentru a-şi adăposti „comoara”.
Bătrânul Viorel Luca avea de gând să catalogheze cele peste 8.000 de obiecte adunate de-a lungul anilor de prin gospodăriile oamenilor din zonă, ca să ştie toată lumea ale cui au fost şi la ce au folosit, dar n-a mai apucat, „prăpădindu-se” în urmă cu câteva luni. Îi plăcea să spună că tot Dobârlăul, cu terenuri, case şi livezi nu face cât muzeul lui.
Tanti Melania recunoaşte că nu se prea „pricepe să le numească pe toate”, în schimb Maria Sabrina, nepoata cea mare, şi-a luat foarte în serios rolul de ghid. În timp ce descuie lacătele povesteşte întruna despre bunicul ei, despre obiectele preferate şi despre planurile de viitor.
„Era un om harnic şi foarte bun, nu o să îl uit niciodată. Niciodată nu lăsa pe mâine şi era tare strângător. Stăteam mult împreună, iar când veneau vizitatorii mereu mă chema şi pe mine, eu ştiu cam toate lucrurile de pe aici. Le-a adunat greu, le-a căutat, s-a tocmit cu oamenii. Mergea prin sat şi, care îi plăcea, făcea cumva să le ia. De muzeu ne ocupăm acum eu şi familia mea, iar atunci când vin turiştii eu îi întâmpin de cele mai multe ori. O să mai adunăm şi noi lucruri. Pe viitor, aş vrea să renovez muzeul, să îl fac mai mare, să fie totul aşezat la locul lui”, spune Maria Sabrina.
La 11 ani, nu ştie să-ţi spună care e cel mai valoros obiect din întreaga colecţie, dar dacă ar fi să aleagă, cu sufletul atunci, după părerea ei, e „Roata vieţii”, o roată veche expusă în faţa muzeului, pe care bunicul ei a scris cuvintele „Vor veni, vor vedea, vor întreba, vor afla, urmaşii mei şi ai altora”.
„Suntem într-o încăpere în care sunt numai lucruri de ţesut, un război de ţesut, maşini de tors lână foarte vechi, toate adunate de bunicul. Aici a pus o cască de război pe care a avut-o bunicul lui, arme, pistoale care au fost la război. Sunt foarte multe lucruri, după cum vedeţi, iar dacă staţi aici o săptămână să le luaţi pe fiecare în parte, nu mai plecaţi de aicea deloc”, mai spune Maria Sabrina, care nu uită să-i roage pe cei care trec pragul muzeului să scrie câteva rânduri în „caietul cu impresii”.
Muzeul etnografic „Maria” din Dobârlău se află la aproape 20 de kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe şi 30 de kilometri de Braşov şi poate fi vizitat la orice oră din zi. Sunt o puzderie de obiecte, unele îngrămădite unele peste altele, care încă îşi mai caută locul. Moş Luca le-a adunat ca „să nu se piardă istoria şi să nu pierim ca neam”, după cum obişnuia să spună, dar şi pentru ca cei care „se vor clona ori se vor naşte în vreo eprubetă ori într-o navă spaţială să ştie cum a fost viaţa înaintea lor”.