Obiective turistice în Colți

Colecția de chihlimbar

Interesul suscitat de existenţa unor zăcăminte de chihlimbar în zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea şi prelucrarea acestei rășine fosilizate au determinat organizarea Colecţiei muzeale Colţi, inaugurată la 14 iunie 1980.
Iniţiativa constituirii acestei colecţii datează din 1973, când s-a început şi construcţia unei clădiri în stilul arhitectonic specific zonei, s-a întocmit un studiu referitor la exploatarea şi prelucrarea chihlimbarului şi, totodată, s-a demarat și acţiunea de colecţionare a unor pepite, instrumente şi unelte folosite de localnici, cât şi documente referitoare la istoria zonei şi a satului Colţi.
Supranumită şi Muzeul chihlimbarului, unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar, colecţia, inaugurată o dată cu reluarea serbării folclorice Floare de Colţi şi reorganizată în 1983, 1990, 2000, 2010 și 2020.
După reabilitarea clădirii în 2019, muzeul s-a redeschis în august 2020, într-un nou concept expozițional, prezentând publicului colecția de chihlimbar: pepite de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele etc.), unelte de extracție și prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop). Expoziția prezintă informații despre savantul Gh. Munteanu-Murgoci (1872-1925), întemeitor al școlii românești de pedologie și autorul lucrării „Zăcămintele succinului din România” (prima teză de docență în mineralogie din România).
Expozițiile de bază valorifică, de asemenea, colecția de flori de mină și exponate de paleoarheologie din patrimoniul Muzeului Județean Buzău.

Complexul rupestru de la Aluniș – biserica și chiliile săpate în stâncă

Complexul rupestru este așezat întru-un cadru natural deosebit și este din trei mici chilii și o micuță biserică a cărei naos și altar sunt săpate în stâncă, iar pridvorul și clopotnița sunt înglobate într-o structură de lemn. Bisetica are hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătoru. Curtea largă din jurul bisericii, cu arbori falnici, este acum și locul unui mic cimitir, ce dă întregului loc un aer și mai misterios.
Dar oare cum a apărut aceste bizare construcții aici? Legenda spune că biserica a fost săpată în stâncă de doi ciobani de-ai locului, Vlad si Simion. Se spune că unul ciobani a auzit în timpul somnului un glas care îl îndemna să sape în stâncă, deoarece va descoperi icoana Sfintei Fecioare Maria. Om credincios, ciobanul a făcut întocmai și a găsit icoana. Acest fapt l-a determinat să sape încăperea bisericii, împreună cu celălalt cioban și cu ajutorul nemijlocit al sătenilor.
Tradiția orală plasează acest eveniment în anul 1274, numele celor doi ciobani fiind dăltuite în inscripția din altar. Atestările documentare datează dintr-o perioadă mai târzie, din secolul al XVI-lea.
Asamblul rupestru deși are o vechime de peste 700 de ani este într-o stare de conservare foarte bună, putând fi vizitate atât biserica, cât și cele trei chilii. Conform mențiunilor lui Alexandru Odobescu, în urma cercetărilor ce le-a efectuat în anul 1871, în trecut ansamblul monahal îngloba șapte chilii.

Țara Luanei

Numele Țara Luanei provine de la un rege bătrân și înțelept numit Luana, care stăpânea o cetate cu ziduri foarte înalte, locuită de oameni puternici și neînfricați.
În Țara Luanei, între localitățile Nucu (comuna Bozioru), Aluniș (comuna Colți) și Ruginoasa (comuna Brăești) se găsesc o multitudine de vestigii rupestre care conferă zonei un aer misterios, mistic, despre care nu au rămas multe indicii legate de originile lor. Totuși, se pare că aceste așezări au fost săpate de către o populație venită din zona Anatoliei, care au fost printre primii creștini care au ajuns pe aceste ținuturi.
Mai târziu, localnicii și pustnicii au locuit în așezările rupestre și le-au transformat în lăcașuri de cult, care au funcționat până în anii 1800. Se pare că aceste așezări au fost locuite de oameni mai bine de 1000 de ani.

Cascada Pruncea ( Cașoca )

Cascada Pruncea ( Cașoca )

Mina de chihlimbar

Mina de chihlimbar de la Colţi - Muzeul Chihlimbarului din comuna Colţi, cunoscută ca „patria ambrei”, este unic în România. În apropierea muzeului se află o galerie săpată în anii ’70 de autorităţi, exclusiv în scop turistic. Mina are aproximativ 30 de metri lungime şi un diametru de 1,8 metri. Pereţii au fost consolidaţi cu armătură şi un strat gros din beton, iar în interior a fost amenajată o mică expoziţie cu unelte ale minerilor.