Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Bodești (în trecut, Bodeștii Precistei) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, ă din satele Bodești (reședința), Bodeștii de Jos, Corni și Oșlobeni.
SURSE DESCRIERE:https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bode%C8%99ti,_Neam%C8%9B
Manastirea Braditel este situata pe dealul Braditel din comuna Bodesti si la 30 km Nord de municipiul Piatra Neamt. Din drumul DN 15C Piatra Neamt – Targul Neamt accesul la manastire se face pe un drum pietruit de aproximativ 10 km care poate fi parcurs autovehiculul. Manastirea Braditel, prin asezarea ei pitoreasca, reprezinta pentru toti care o viziteaza un loc de popas, de renastere a fortelor sufletesti si de rugaciune.
Asezamantul se află în localiatea Bodești, la jumatatea distantei dintre Piatra Neamt si Targu Neamt. Înființată in anul 1996, manastirea a primit o particica din moastele Sfantului Ierarh Varlaam, acesta devenind, împreună cu Sfantul Vasile, ocrotitor a lăcasului de cult.
Biserica Sf.Vasile cel Mare este prevazută cu trei turle, este construită in stil moldovenesc cu altar, naos, pronaos cu doua pridvoare, maestrii nemteni, sculptori in lemn realizând catapeteasma, stranele, iconostasurile din lemn de stejar, bogat dantelat.
Pictura interioară este realizată al fresco de catre Gheorghe Matei din comuna Frasin, judetul Suceava ,al carui penel a lasat în urma nuante de albastru colbalt si albastru azur, fără seaman, cu efecte vizuale cromatice rar întâlnite.
Mânăstirea Dumbrăvele situată în comuna Bodesti, este citată în actul din 1774 sub denumirea de `Schitul Dumbrăvelile`. Prima biserica a fost cea ridicată de nişte călugări prin anul 1712 în mijlocul pădurii de stejari. După numele pădurii Dumbrava a fost un timp botezata şi mica aşezare din zonă. Corpul de chilii si clopotniţa au fost ridicate în anul 1900. În perioada comunistă, schitul a funcţionat ca biserica de mir, iar dupa 1991 schitul a trecut sub obladuirea Manastirii Bistrita. In anul 1993, Schitul Dumbravele a ars pana la temelie. Icoanele din biserica, ce stau marturie si astazi in noul paraclis, au scapat ca prin minune de furia flacarilor. Biserica a fost reconstruita in 1998.
Mânăstirea Horaița este situată în Crăcăoani, la 14 km de Pensiunea Zestrea Bunicilor. Ctitorie din 1824 a arhimandritului Irinarh Roset pe locul unei biserci de lemn din sec. Al XV-lea. Biserica actuală a fost construită de arhimandriul Ermoghen Buhuş în 1848-1867.
Monumentul istoric şi de arhitectură religioasă are 8 turle, ziduri de piatră foarte groase şi deţine mai multe obiecte de interes muzeal, manuscrise şi cărţi cu valoare de patrimoniu, precum şi icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Constituie un unicat în Europa prin faptul ca amvonul este situat deasupra catapetesmei. Mănăstirea mai cuprinde: turnul-clopotniţă cu un mic paraclis, paraclisul Sf. Nicolae, clădirea stăreţiei şi corpuri de chilii.
Inițial a fost ctitorită în anul 1783 de către domnița Ancuța Sturza pentru satul Muncel din ținutul Romanului. Așezarea mai târziu a fost strămutată, biserica rămânând izolată și nefolosită.
Pământurile care inconjoară cătunul Corni fiind la acea vreme în proprietatea boierului Nicu Kălinău, prin bunăvoința acestuia și a fiicelor sale, construcția a fost strămutată în 1819 pe Măgura Cornilor, actual numită `Dealul bisericii`
Este o construcție din bârne de stejar cu plan cruciform, având absidele laterale dreptunghiulare. Clopotnița este așezată deasupra pridvorului. Acoperișul este larg și cu marginile rotunjite. La intrarea în biserică meșterul lemnar a însemnat cu litere chirilice următoarea inscripție:
Această sfântă biserică am făcut-o eu Licu Tastu la 7291 adică în anul de la Hristos 1783.
Cu excepția ușilor împărătești catapeteasma nu are sculptură, fiind acoperită cu icoane din secolul al xviii-lea. Dintre obiectele și cărțile de cult care s-au mai păstrat merită amintit Epitaful din 1783 dăruit probabil de Ancuța Sturza, și Evanghelia tipărită în 1780 la București.
Biserica Sf. Nicolae este construită din piatră și cărămidă, încă de la începutul anului 1875 și a fost sfințită după cucerirea independenței de stat a Romaniei, în anul 1885, de catre arhitectul Silvestru Balanescu de la Husi. Piatra pentru constructie a fost adusa de la Serbesti, Neamt, cu carele si carutele, de catre locuitorii satului Bodesti de Sus.
Ctitorul Bisericii Sfinții Voievozi, din Bodesti de Jos, se spune ca ar fi fost Stefan Cel Mare.
Pictura bisericii , asa cum se prezintă, pare a fi de peste 200 de ani, pe pereții lăcașului găsind scene in stil bizantin, scene cu femei mironosite pe bolta centrală Sfanta Treime, icoana Maicii Domnului, Sf. Nicolaie, Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe.
Catapeteasma este lucrată din lemn, artistic, bine proportionată, icoanele sunt scluptate ornamental iar strana Maicii Domnului, din fier, așezată lângă transept, uimeste vizitatorii , deoarece nu are asemanare cu alte lucrari.
În curtea bisericii, se găsesc doua pietre de mormant, foarte vechi, la una din ele poate fi citit anul 1640, Marele logofat Petre Racovita si sotia sa Ileana.
Se presupune că la constructia acestei biserici, au contribuit si unii boieri, printre care si marele logofat Racoviță.Biserica este declarată monument de arhitectură.
