Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Statiunea Baile Olanesti este situata pe Valea Oltului la o altitudine de 450 metri, in centrul unei mici depresiuni intracolinare, deschisa in sud si inchisa la nord si vest de crestele calcaroase ale muntilor Carpati.
Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale.
Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale.
Baile Olanesti dispune de un cadru natural odihnitor precum si de multiple posibilitati de valorificare in turism, drumetii, vizitarea schiturilor si manastirilor-locasuri de cultura, civilizatie si rezistenta in fata vitregiilor de orice fel Horezu, Schitul Pahomnie, Schitul Iezar, Biserica dintr-un lemn etc.
Baile Olanesti reprezinta o statiune balneara de interes general, cu activitate permanenta.
Localitatea posedă un stabiliment de băi moderne, prin exploatarea a 30 de ape minerale, ca: ape clorosodice, ioduroase, clorosodice-feruginoase, sulfuri alcaline, renumite pentru efectele lor terapeutice în tratamentul bolilor de rinichi, stomac, în afecţiunile vezici biliare şi diabet.
Pe plan international apele minerale sunt comparabile cu apele de la Vichy, Ems, Bourboule.
Ceea ce individualizeaza produsul turistic al statiunii este unicitatea pe plan national a unor tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii alergici prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona.
In urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca:
- izvorul mineral nr: 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon
- Izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Achen
- izvoarele minerale nr.3 si nr.9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes
- sursa minerala nr. 20 (folosita pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux Bonnes.
Izvorul nr. 3 – CORONA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
• cură internă (crenoterapie):
Prima atestare documentara a localitatii Baile Olanesti dateaza din 19 iulie 1527.
Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care construieşte primele camere de băi.
In privinta denumirii localitatii Olanesti, parerile sunt impartite. Unele izvoare sustin ca numele statiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Acestia se numeau "olane", respectiv "ulani". Altii sunt de parere ca numele se datoreaza in mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olanescu. Vestea efectului tămăduitor a fost intarita chiar de conducătorul revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe moşia Olanestilor impreuna cu grupul sau de boieri.
Primele analize ale acestor ape au fost facute de dr. Karl Friedrich Siller in anul 1830 ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1853-1854 se face a doua analiza de catre Petrache Poenaru, iar mai târziu , de profesorul de chimie Alexe Marin.
În urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase statiunea împreuna cu elevii scolii de medicina din Bucuresti, în anul 1869, d-rul chimist Bernath Lendway face o noua analiza a izvoarelor si comunica rezultatul în ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegrama in care isi manifesta surprinderea si incantarea, numind apele ca fiind “de natura extraordinara“.
În anul 1873 apele minerale de la Olanesti sunt trimise la Expozitia din Viena, unde sunt din nou examinate, obtinand Medalia de Aur.
Dupa lucrarile chimice, analitice, comparatice, apele minerale de la Olanesti, s-au comparat cu mai multe surse straine si s-a constatat ca studiile geologice si hidrologice efectuate de dr.Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca si analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca în anul 1922 sa poata începe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale. Actiunea a beneficiat si de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, specializata în astfel de lucrari.
Tratamentul balnear de Olanesti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primara sau cura de sanatate la cei sanatosi, si profilaxie secundara – preventie a recaderii bolii), curativ si recuperational.
Tratamenul balnear de Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie).
In cura interna, s-a generalizat metoda administrarii a 6 prize de apa pe zi, pe cat posibil direct de la sursa (buvetele amenajate in statiune), deoarece apele hipotone si izotone (care contin sulf tritabil tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) isi pierd stabilitatea in contact cu aerul, isi modifica atat aspectul, cat si actiunile farmacodinamice in cateva ore. Acesta este motivul pentru care aceste ape nu se imbuteliaza si nu se comercializeaza. Unele ape trebuie incalzite la anumite temperaturi inainte de administrare. In hotelurile mari, exista baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.
Pentru cura externa, in statiune sunt prezente urmatoarele facilitati:
- un pavilion cu instalatii pentru bai calde si instalatii pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic peste 1000 de bai.
- sectie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: bai generale, bai partiale, dusuri, dus-masaj, dus subacvatic, impachetari cu parafina, masaj uscat, bai cu plante medicinale, bai cu bule de aer.
- sectie de electroterapie: solux, bai de lumina partiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, bai galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- sectie de tratament cu instalatii de aerosoli.
- sala de cultura medicala, kinetoterapie (kinetoterapie individuala si de grup;kinetoterapie cu aparatura speciala (bicicleta ergometrica, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie individuala si de grup la piscina.
- in cadrul Hotelului Parang exista o baza de tratament de fizioterapie si termoterapie unde se pot face zilnic cate 1286 proceduri medicale, printre care:
- bai cu bule si dus sbacvatic, bai galvanice, bai minerale, bai de plante
- injectii cu apa minerala, curent diadinamic, ionizari, solux, interdin
- stereodinatar, ultrasunete, impachetari cu parafina, masaj, aerosoli
- magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser
Unitatea mai este dotata si cu o sala cultural-sportiva, 6 cabinete medicale, o sala de sterilizare si un laborator pentru analize medicale.
- in cadrul Hotelului Olanesti exista 4 cabinete medicale, 8 cabinete de fizioterapie unde se efectueaza o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sala de fitness, o piscina acoperita
Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea consta in schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile.
Climatoterapia consta in doi factori foarte importanti in tratamentul curativ, cat si in cel profilactic:
- o actiune de calmare, linistire, eliberare de stress.
- activ excitant: miscarea sistematica sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu ore de odihna).
Dietoterapia
La Olanesti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se intocmesc si se prepara zilnic un numar de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea dupa prof. Pevzner, care clasifica dietoterapia in 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, in Olanesti se servesc dietele 1, 2, 3, 4, 5, in care se pot incadra toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita si un regim alimentar.
De asemenea, si in in pensiunile şi restaurantele hotelulurilor se pot servi meniuri dietetice corespunzatoare afectiunii de tratat: dieta hiposodata, hipoacida, hipoproteica, hipolipidica, hipoglucidica (diabet).
Rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii, cai de acces: din Olanesti se merge pe drumul forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Paraul Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie.
Rezervatia Radita – Manzu este o rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, in bazinul superior al Paraul Olanesti si la o altitudine intre 650- 950 m.
Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt, iedera alba, stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare ca ursul brun si capra neagra.
Alte rezervatii:
Rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa
Rezervatia de nuferi albi si galbeni din Baile Olanesti
Cheile Cheii sunt situate in partea de nord-est a Masivului Buila-Vanturarita, fiind niste chei tipice pentru Carpatii nostrii.
Cu automobilul aveti acces atat la partea de intrare cat si la iesira din chei.
Din Ramnicu Valcea o luati in directia Bailor Olanesti si dupa 12 km faceti stanga spre satul Cheia.
Treceti de sat si pe langa niste schituri, traversati pe un pod apa care iese din chei, urcati un munte pe serpentine, treceti printr-un tunel si coborati la Cantonul Cheia, punct de intrare in chei.
In Cheile Cheii se gasesc numeroase pesteri (pe cale sa devina rezervatii naturale):
- pestera cu lac din Cheile Cheii
- pestera Pagodelor din Cheile Cheii
- pestera Caprelor din Cheile Cheii
- pestera cu Perle
- pestera Rac din Cheile Cheii
- pestera Clopot din Cheile Cheii
Ca monument al arhitecturii populare romanesti, bisericuta de lemn din Olanesti prezinta o mare valoare nu doar prin maiestria artistica a mesterilor care au faurita, ci si prin valoarea sa de monument istoric, data de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, motul care a condus la 1784 cea mai mare rascoala a taranilor din Transilvania.
Undeva intr-un colt tainic al bisericii sunt ascunse cuvintele "Nicula Urs" si in fiecare aschie de lemn inca se simte o parte din sufletul lui si al romanilor mult-incercati de peste munti.
Cum satenii din Albac, hotarasera construirea unei biserici de piatra la inceputul secolului XX, s-a hotarat ca vechea bisericuta sa fie vanduta unei alte asezari fara lacas de cult.
Aflat in prima calatorie in Muntii Apuseni, marele om politic roman Ion I.C. Bratianu, ministru de Interne in Guvernul Dimitrie A. Sturdza, a aflat si a cumparat cu banii sai biserica in toamna anului 1907.
Mesterul dulgher Nicolae din Sohodol si ajutoarele sale au demontat lacasul (insemnele de pe barne pot fi vazute si astazi), l-au trasportat ca "lemne de foc" (in actele stapanirii austro-ungare) pe sanii pana la gara Turda si apoi in vagoane de marfa speciale pana in ceea ce era atunci Romania.
Biserica a fost reconstruita pe temelie noua la Florica, pe mosia parinteasca a Bratienilor, ca un simbol viu al neatarnarii si al sperantei reintregirii tarii.
Dupa plecarea sa din Muntii Apuseni, Ion I.C. Bratianu spunea:"...Desenul lui Coaches si Biserica lui Horea sunt amintiri scumpe ale primei mele calatorii in Muntii Apuseni."
In 1908, poposind la Florica, Octavian Goga este profund impresionat de bisericuta, de simbolul pe care il reprezenta, scrie o tulburatoare poezie, al carei text strajuie intrarea in biserica.
In anul 1954, Patriarhul Justinian a cercetat bisericuta uitata in darapanare la Florica si a hotarat mutarea ei la Olanesti, unde a fost reconstruita urmand vechile insemnari si a fost impodobita cu pictura noua si Sfinte Odoare pe cheltuiala Patriarhiei Romane.
In duminica din 12 octombrie 1958, biserica a fost sfintita.
Alte biserici in Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere.
In Baile Olanesti: - Biserica Neamului - Biserica fostului schit Comanca - Schitul Bradu
In Olanesti-sat: - Biserica Sf. Nicolae - Biserica din Cormosesti - Biserica Sf Voievozi - Biserica Sf. Ingeri din Cheia.
In apropierea Olanestiului: - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa - Manastirea Frasinei
Pestera „Sfantului Grigorie Decapolitul" sau "Pestera Liliecilor", este declarata monument istoric de categoria A, situata pe versantul drept al cheilor, la 850 de metri altitudine si adaposteste doua biserici: „Intrarea in Biserica", datata inainte de anul 1633 si „Sfintii Ingeri", din 1782.
Pestera Liliecilor, are o lungime de 250 metri, este electrificata in intregime, punctul de plecare este de la manastirea Bistrita, judetul Valcea.
Pestera este destul de mica si poate fi vizitata in timpul zilei pentru ca beneficiaza de iluminare naturala de la o deschizatura in peretele de stanca, ce ofera o priveliste interesanta a Cheilor Bistritei.
Numele de Pestera Liliecilor vine de la colonia de lilieci care traieste in galerii si care este protejata de lege.
Numele de Grigorie Decapolitul vine de la faptul ca, in vremuri de restriste, calugarii ascundeau aici moastele sfinte.
Are doua deschizaturi spre est (inspre raul Bistrita), iar accesul se face pe o poteca abrupta numai prin deschiderea din aval.
Galeria de la intrare se termina dicolo de blocul de calcar suspendat, unde o scara pe partea dreapta, ne conduce intr-o galerie larga.
De aici drumul se continua in trei directii:
-prima, spre dreapta, coboara pe treptele sapate, in galeria Mare, care se termina cu deschiderea nordica a pesterii
-a doua, spre dreapta, ne introduce intr-o galerie de 30 de m, numita si galeria Izvorului , etajul mijlociu al pesterii.
Galeria se stramtoreaza progresiv si se termina cu doua bazine de apa numite de localnici "Izvorul".
-a treia, se continua din galeria principala si adaposteste colonia de lilieci.
Undeva in stanga se afla biserica Ovedania, unde pe vremuri de restriste erau ascunse moastele Sf.Grigore Decapolitul
Muzeul Trovantilor este o zona care a fost declarata rezervatie naturala de interes national în anul 2005.
Straniile formatiuni sunt construite predominant din siliciu pietrificat si stau raspandite prin vai si dealuri.
Taranii din zona le-au numit "pietrele care cresc".
Forma lor, asemanatoare unor tuberculi, se repeta de la dimensiunea de cativa mm. pana la formatiuni care ating 6-10 m.
Cele mai mari pietre de acest fel au fost deja adunate la "Muzeul trovantilor" ( denumirea stiintifica a rocilor).
Stranietatea acestor pietre rezida in formele aproape identice pe care le au.
In natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre care sa semene perfect una cu cealalta.
Ori pe dealurile de la Costesti ai sa gasesti mii de "indivizi" asemanatori.
O alta bizarerie a locului este aceea ca, in urma unei ploi de pilda, nisipul ud incepe sa prezinte cam in 30-40 de minute mici elemente in formare, asemanatoare cu pietrele mari din preajma, care te duc automat cu gandul la o "inmultire" si "crestere".
Cele foarte mici sunt sfaramicioase si prezinta chiar niste excrescente ce sugereaza radacinile.
Cele mari au un miez dintr-o roca extrem de dura, in timp ce zona lor periferica pastreaza caracterul nisipos.
Daca sunt taiate, sectiunile seamana cu un trunchi de copac, prezentand "inele" de dimensiuni, culori si specificitati particulare.
Situata in comuna Muereasca, la 7 km de Olanesti, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici:
Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste.
Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarascu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian.
Aceasta biserica este monument istoric.
Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763.
Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos; in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne.
In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.
Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al-XVIII-lea, avand foisor si pivnita.
Casa se afla in Ramnicul Valcea cel mai apropiat oras fata de Baile Olanesti.
Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii, datand din anii 1826 -1828, 1836 -1840, ale celui ce a ramas in constiinta urmasilor drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb" si care a fost „dascal de musichie" la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
Casa a fost resedinta revolutionarului Anton Pann (1794 - Sliven Bulgaria - 1854, Bucuresti) care s-a refugiat in 1812 in Bucuresti, iar in 1827 a fost numit profesor de muzica bisericeasca la Seminarul din Ramnicul Valcea.
La 29 iulie 1848, a participat in parcul Zavoi alaturi de alti revolutionari, cantandu-se pentru prima data "Desteapta-te romane" , pe versurile lui Andrei Muresan, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului "Din sanul maicii mele".
Casa – muzeu a fost translata pe o distanta de 37 metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala.
Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul secolului al XiX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca.
in a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.
in ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann ("Noul Erotocrit", Sibiu, 1837, "Fabule si istorioare", Bucuresti, 1841, "Povestea Vorbei", Bucuresti, 1847, "Nastratin Hogea", Bucuresti, 1853 etc), scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.
Schitul este situat in comuna Barbatesti, judetul Valcea, la 7 km departare de sat si are hramul ``Cuvioasa Paraschiva``, de la numele mamei episcopului Climent.
Acest schit a fost construit in 1740 de catre Episcopul Climent al Ramnicului in amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugara peste munte de frica unei invazii turcesti, adapostindu-se la poalele muntelui Buila, in locul numit astazi Patrunsa.
Schitul a fost distrus in urma caderii unei stanci, fiind refacut in a doua jumatate a secolului al Xviii-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent.
In anul 1895, schitul a fost iarasi parasit si lasat fara slujitori, dar a fost readus la viata intre anii 1934 - 1935 si resfintit in ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu.
Actuala constructie dateaza din sec. Xix iar pictura in stil brancovenesc cu influente populare ( vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrarii la pridvorul exterior ).
Biserica a suferit modificari in 1963 si 1977 cand a fost construita casa stareaului Veniamin Grigorescu ( 1935-1975 ) si Paul Niculescu 1975 - 1990, atunci fiind inchis pridvorul si biserica acoperita cu tabla.
Schitul se pastreaza astazi in stare buna si este declarat monument istoric.
Aceste chei, situate in extremitatea nord-estica a Masivului Buila-Vanturarita, desi sunt mai scurte, nu sunt mai putin spectaculoase, mai ales in portiunea din aval, unde peretii sunt foarte inalti si valea cade in cascade.
In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului:
•14 izvoare iodurate
•6 izvoare sulfurate si clorurat sodice
•4 izvoare cu ape diuretice
•1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze
•2 izvoare purgative
•2 izvoare feruginoase
•2 izvoare avand compozitie mixta.
In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma `rumpel` din Viena in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18). Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L. Alexiu, dr. P. Petrescu.
In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Olanesti dupa concentratie au fost clasificate in 3 grupe:
•ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24, 12, 11, 14, 10, 6)
•ape izotone (izvoare minerale nr: 5, 7, 30)
•ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19, 3, 20).
Drumetie de aproximativ 1. 5 km pana la o stanca deasupra statiunii pe care din todeauna a fost gravata cu diferite nume de turisti si localnici.
Parcul central aflat in centrul statiunii inconjurat de aleea izvoarelor, piscine si parcare.
Peștera Arnăuților, monument al naturii este o arie naturală protejată, rezervație naturală de tip speologic, situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești.
Satul Tisa se afla la o distanta de aproximativ 3 km de Baile Olanesti. Satul pitoresc are un farmec aparte, prin faptul ca ofera o atmosfera da sat traditional, avand peisaje impresionante chiar si spre masivul Buila-Vanturarita. In Tisa se poate ajunge prin intermediul mai multor cai de acces, printe care si prin `Drumul lui Ceausescu`, drum care facea legatura intre Vila lui Ceausescu si heliportul din satul Tisa. Acest drum este unul dintre obiectivele turistice ale statiunii.
Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est.
Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).
Creasta Buila-Vânturariţa are o extindere spaţială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km şi o lăţime cuprinsă între 0,5 şi 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturariţa Mare (1885 m), iar cea minimă la ieşirea Bistriţei din chei (550 m).
Principalele vârfuri ale masivului sunt, de la sud-vest spre nord-est, următoarele: Arnota (1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m), Buila (1848,6 m), Ştevioara (1847 m), Vânturariţa Mare (1885,2 m), Vioreanu (1866 m), Vânturariţa Mică (1655 m), Stogu (981 m).
Schitul Iezer se afla pe teritoriul satului Cheia, orasul Olanesti, judetul Ramnicu Valcea. Asezamantul monahal de la Iezer sta in stransa legatura cu viata Sfantului Antonie de la Iezeru Valcea, care a sihastrit pe aceste meleaguri, intr-o pestera ascunsa.
Schitul Iezer din Valcea este una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, situata in muntele Cheia din judetul Valcea. Sfantul schimonah Antonie de la Iezeru, traitor in primele decenii ale secolului al xviii-lea, o personalitate marcanta a vietii monahale din zona, a fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in iunie 1992.
Schitul Pahomie este situat pe teritoriul localitatii Baile Olanesti (comuna Barbatesti), judetul Valcea, la aproximativ 30 km de Ramnicu Valcea, sub crestele Muntilor Capatanii, accesul la aceasta asezare monahala se face pe DN 64A, Ramnicu Valcea – Baile Olanesti, trecand prin Pausesti-Maglasi, virand la stanga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, pana la Izvorul Frumos, care tasneste de sub steiul de stanca lung de aproape 50 de metri, pe care este cladita biserica schitului, avand hramul “Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul”.
Din pisania actuala a schitului rezulta ca intemeietori sunt Pahomie monahul si Sava Haiducul, in anul 1520, justificandu-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.
Aleea Izvoarelor este o promenadă deosebită ce te poartă prin natura vie din stațiune, având tot timpul râul lângă tine. Toamna, este anotimpul ideal pentru o plimbare pe această alee.
În ceea ce privește apele minerale din Olănești, acestea sunt sunt comparabile cu apele de la Vichy, Ems sau Bourboule și sunt menţionate prima dată în 1760, fiind numite ape tămăduitoare.
La 5 km de stațiunea Băile Olănești se află o rezervație mai puțin cunoscută, Rezervația Lacul Frumos din Mosoroasa. Lacul se află la o altitudine de 700 de metri și aici trăiește o plantă carnivoră din genul Drosera, cunoscută sub numele de Roua Cerului.
Club Tao din Ramnicu Valcea la doar 20 de km de Baile Olanesti este cel mai nou si frecventat club din zona.
Poate fi comparat cu marile cluburi bucurestene iar distractia este totala. Nu ezitati sa ne contactati in vederea petrecerii unei seri de neuitat.
Program :
Joi - Duminica: - 22:00 - 06:00
Va punem la dispozitie plimbari cu atv-urile si masini de teren, pe trasee bine stabilite si organizate din timp pentru ca dumneavoastra sa aveti parte de multa distractie in Baile Olanesti.
Tarifele sunt negociabile.
Grupuri de minim 8-10 playeri cca 50 ron fara tva -incarcatorul de bile.
Rezervarile sa se efectueze cu minim 1-2 zile inainte.
Echipamentul este gratuit.
In Baile Olanesti in luna iunie 2010 s-a finalizat un important proiect european ce cuprinde urmatoarele:
- baza de tratament ultramoderna in Parcul Central cu bazin cu apa sulfuroasa si cabinete medicale
- parcare supraetajata - 200 locuri - langa Parcul Central
Trasee pentru drumetii in jurul statiunii Olanesti:
- satele Tisa si Gurguiata - Olanesti - satele Tisa si Gurguiata - Schitul Bradu - Olanesti - Schitul Iezer - Pestera "Sf.Antonie" - Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa (se recomanda o alocare stricta a timpului deoarece pentru a ajunge pana la Patrunsa este nevoie de 9 ore in medie) - Olanesti - Manastirea Frasinei - spre izvoarele raului Olanesti - Olanesti - "Piatra scrisa" - Olanesti - Lacul Frumos (Mosoroasa).
Cura de teren se face treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruta organismul bolnav si obosit.
La schituri si la manastiri, se poate manca sau dormi peste noapte, dupa caz si in functie de posibilitatile si regulile bisericesti.
Pentru turistii antrenati sau obisnuiti cu efortul fizic, in Masivul Buila-Vanturarita se pot efectua trasee, care sunt marcate pentru o usoara orientare in teren:
- Olanesti - Valea Olanesti - Muntele Stogu - Cantonul Cheia; marcaj- banda rosie.
- Olanesti - Valea Olanesti - Comanca - Muchia Gropile - Munchia Cainelui - Dosul Pamantului - Lotrisor; marcaj- cruce albastra apoi banda albastra.
- Olanesti - Manastirea Frasinei - Fruntea lui Dat - Dosul Pamantului - Lacul Doamnei - Lotrisor; marcaj- nemarcat pana la Frasinei, apoi banda albastra.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra- Muntele de Piatra- Intre Rauri; marcaj- triunghi rosu.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra - Muntele de Piatra - Vf Piatra; marcaj- triunghi rosu pana la Muntele de Piatra, apoi punct rosu.
- Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomine - Schitul Patrunsa; marcaj- cruce rosie.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Muntii Capatanii (muchia Stana Batrana); marcaj- triunghi rosu.
De retinut:
Informati-va bine asupra oricarui traseu!
Traseul pe Valea Cheii este interzis in amonte, desi apar unele semne rosii, nu este recomandabil sa le urmati, deoarece Valea Cheii, extrem de accidentata, prezinta in Cheile Recea dificultati alpine.
Atentie la vipere, semnalate si pe stancariile muntilor!
Nu se recomanda nici unul dintre traseele de mai sus iarna!
Zone pentru alpinism tehnic:
- Masivul Vanturarita – Stogosoarele - Stogu - Claia Stramba - Vanturarita